O idee bună de inteligență artificială poate apărea într-un laborator universitar, într-un startup sau într-o companie care încearcă să rezolve o problemă concretă. Mai dificil este pasul următor: să existe suficientă putere de calcul pentru dezvoltare, echipamente pentru testare, date bine administrate, specialiști și un mediu în care tehnologia să poată fi verificată înainte să ajungă într-o fabrică, într-un produs, într-un spital sau într-un serviciu. La Cluj-Napoca, acest drum dintre idee și utilizare va deveni mai scurt prin proiectul „AI4INO: Infrastructură integrată pentru cercetare și inovare în inteligență artificială”, cu o valoare aproximativ 11,7 milioane de euro, finanțat prin Programul Regional Nord-Vest 2021–2027. Proiectul este implementat de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca împreună cu 17 companii partenere și urmărește operaționalizarea Institutului pentru Cercetare în Inteligență Artificială (n.r. ICIA) ca hub regional pentru cercetare aplicată și validare tehnologică.
Universitatea nu cercetează singură, iar companiile nu vin abia la final
Una dintre ideile centrale ale proiectului este colaborarea directă dintre cercetare și economie. UTCN pune la dispoziție infrastructura, expertiza științifică, metodologiile și coordonarea tehnică. Cele 17 IMM-uri partenere vin cu date, probleme și situații reale din economie și participă la proiectarea, testarea și pilotarea soluțiilor. Transferul tehnologic începe astfel chiar din etapa de cercetare, nu după ce rezultatele sunt deja produse. O companie poate veni cu o problemă industrială, un set de date, un proces pe care vrea să îl automatizeze sau un prototip care trebuie verificat. Cercetătorii pot folosi infrastructura ICIA pentru dezvoltarea și testarea soluției, iar compania poate afla mai repede dacă aceasta funcționează și dacă merită dusă spre pilot sau produs.
Putere de calcul pe care companiile și cercetătorii o pot folosi împreună
În centrul infrastructurii vor sta 8 noi noduri de calcul de înaltă performanță, adică 8 HPC-uri, infrastructură de stocare și orchestrare și 88 de stații de lucru dedicate inteligenței artificiale. Acestora li se adaugă 16 laptopuri pentru cercetare colaborativă și o rețea de mare viteză care va conecta resursele de calcul și laboratoarele. HPC (n.r. high-performance computing) înseamnă putere de calcul concentrată pentru sarcini pe care un calculator obișnuit nu le poate executa eficient. În practică, cercetătorii și companiile vor putea antrena și ajusta modele AI complexe, rula simulări, dezvolta agenți autonomi sau crea „gemeni digitali”, reprezentări virtuale ale unor produse, echipamente ori procese reale, pe care pot fi testate diferite scenarii. Pentru un IMM, accesul individual la asemenea resurse poate presupune investiții greu de susținut. Prin ICIA, infrastructura costisitoare este construită o singură dată și poate fi utilizată de un ecosistem mai larg de cercetători și companii, prin mecanisme comune de acces și rezervare a echipamentelor.
De la robotică medicală la drone, microelectronică și securitate cibernetică
Inteligența artificială nu va fi cercetată aici ca un domeniu izolat. ICIA va integra șase arii: software și hardware pentru AI, sisteme autonome, microelectronică, robotică medicală și sănătate, robotică și IoT, securitate cibernetică și aplicații spațiale. În laboratoare vor exista, între altele, sisteme pentru robotică medicală și dispozitive haptice, echipamente de prototipare 3D, drone profesionale cu tehnologii LiDAR și RTK, sisteme autonome, echipamente IoT și infrastructură pentru testarea securității cibernetice. Lista este tehnică, dar miza este foarte concretă. Un robot medical, o dronă autonomă sau un sistem AI destinat unei fabrici nu poate trece direct de pe calculatorul celui care l-a conceput în lumea reală. Trebuie testat, supus unor scenarii-limită și verificat din punct de vedere al performanței, robusteții și securității. ICIA va permite inclusiv validări în medii controlate și va integra încă din etapa de dezvoltare cerințe privind securitatea, trasabilitatea și conformitatea cu noul cadru european aplicabil tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale. Pe scurt, unele greșeli vor putea fi descoperite într-un laborator înainte să devină probleme într-o fabrică, într-un sistem autonom sau într-o aplicație medicală.
De la laborator la pilot și, mai departe, spre economie
Fluxul de cercetare propus prin AI4INO urmărește un traseu clar: definirea problemei împreună cu firma, experimentare, antrenarea și ajustarea modelelor, validare, demonstrare și pregătirea rezultatelor pentru transfer. În limbajul cercetării, proiectul urmărește maturizarea tehnologiilor până spre nivelurile TRL 6–7. În termeni mai simpli, o idee nu trebuie să rămână o demonstrație care funcționează doar în laborator, ci să ajungă suficient de matură și testată pentru a putea fi pilotată într-o companie sau într-un mediu real. Rezultatele vizate includ prototipuri funcționale, soluții software și hardware, seturi de date administrate și reutilizabile, documentații tehnice, publicații științifice și cereri de brevet. Proiectul prevede cel puțin 14 articole științifice rezultate din cercetarea colaborativă. Beneficiarii direcți sunt UTCN, companiile partenere și cercetătorii implicați. Infrastructura este însă gândită pentru un ecosistem mai larg: alte IMM-uri, startup-uri și spin-off-uri universitare, doctoranzi și tineri cercetători, clustere, instituții publice și colaboratori academici vor putea beneficia ulterior de resurse, servicii și metodologii dezvoltate aici.
Ce rămâne după investiție?
ICIA va funcționa pe strada Observatorului nr. 2 din Cluj-Napoca, într-o clădire a Universității Tehnice destinată laboratoarelor de cercetare în inteligență artificială. Investiția nu pornește de la zero, ci extinde și interconectează infrastructuri și laboratoare UTCN existente și completează alte investiții în capacitatea de calcul și cercetare a universității. Valoarea proiectului nu va putea fi măsurată însă doar prin numărul calculatoarelor, roboților sau echipamentelor instalate. Dacă o companie poate testa aici o tehnologie înainte să investească în introducerea ei pe piață, riscul inovării scade. Dacă un cercetător poate lucra cu probleme și date reale din industrie, cercetarea devine mai ușor de transferat. Dacă un startup poate accesa infrastructură pe care singur nu și-ar permite-o, crește șansa ca ideea sa să devină produs. Iar dacă aceste colaborări produc în timp brevete, tehnologii, companii mai competitive, startup-uri și locuri de muncă înalt calificate, efectul investiției va depăși clădirea în care se află echipamentele. Într-o regiune în care există universități, cercetători și companii capabile să dezvolte tehnologie, diferența dintre o idee promițătoare și un produs care ajunge în economie poate fi infrastructura la care aceștia au acces. AI4INO investește tocmai în această diferență: în capacitatea Regiunii Nord-Vest de a produce tehnologie, nu doar de a o utiliza. Proiectul este implementat deUniversitatea Tehnică din Cluj-Napoca, în parteneriat cu 17 întreprinderi, cu un termen de finalizare până pe31 decembrie 2029.
Proiectul „AI4INO: Infrastructură integrată pentru cercetare și inovare în inteligență artificială – Cod SMIS 353744” este finanțat prin Programul Regional Nord-Vest 2021–2027, în cadrul Priorității 1 – „O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice”, contribuind la Obiectivul specific RSO1.1 – Dezvoltarea și sporirea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate și la Obiectivul de politică „O Europă mai competitivă”, cu sprijinul Fondului European de Dezvoltare Regională.