Regiunea este strabatuta de 7 drumuri europene (cele mai importante fiind E60 - dinspre Ungaria, face legatura cu Oradea-Cluj-Brasov si capitala tarii Bucuresti, E576-Cluj-Napoca-Dej, E81 - dinspre Satu Mare-Zalau-Cluj-Napoca-Brasov-Bucuresti, E79 – Oradea-Deva, E671 - Oradea-Arad-Timisoara, E58 - Cluj-Napoca-Dej-Bistrita-Baia Mare-Vatra Dornei).
Sunt de mentionat proiectele de infrastructura aflate in curs de dezvoltare, printre care cel mai important ar fi autostrada Brasov-Bors care va face legatura cu Ungaria.
Din reteaua totala de drumuri din regiune 3,222 km sunt modernizati (adica 27,2% din total). Pe traseele importante (drumuri europene) s-au efectuat sau sunt pe cale de finalizare lucrari de reabilitare.
In Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) exista un numar de 4 aeroporturi: Cluj-Napoca, Oradea, Baia-Mare si Satu-Mare, iar traficul pe aeroportul din Cluj-Napoca a crescut constant in ultimii cinci ani, situand acest aeroport pe locul trei la nivel national.
Reteaua feroviara numara in 2004 1,641 km, din care 166 km sunt linii electrificate, iar 255 km sunt linii duble.
Poli regionali de dezvoltare economica
Cele mai importante orase sunt Cluj-Napoca, Baia-Mare, Oradea, Zalau, Satu-Mare si Bistrita - acestea fiind atat poli regionali de dezvoltare economica, cat si orase cu un patrimoniu cultural si istoric deosebit. La nivelul Regiunii exista sau sunt propuse ca si proiecte 2 zone metropolitane, respectiv zona metropolitana Cluj si zona metropolitana Oradea, aceste orase fiind si poli de dezvoltare regionali.
In urma analizei optiunilor strategice de dezvoltare, Regiunea a optat pentru un model de dezvoltare policentrica (o politica de dezvoltare sustinuta de o retea de localitati care au rol de poli de dezvoltare), cu accent pe crestere economica prin specializarea functionala a teritoriului. In ceea ce priveste dezvoltarea policentrica a aparut necesitatea consolidarii potentialului de antrenare al municipiilor resedinte de judet (Baia Mare, Bistrita, Cluj, Oradea, Satu Mare, Zalau), precum si necesitatea consolidarii si/sau cresterii potentialului de antrenare a unui minim de alte noua orase, care la sfarsitul perioadei de programare (2007-2013) sa fie clasificate pe un rang superior celui actual.
Atractivitate economica
Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) este, dupa Bucuresti-Ilfov, cea mai atractiva din punct de vedere economic, dintre regiunile de dezvoltare ale Romaniei. Faptul se datoreaza pietei muncii si salariilor, investitiilor straine, dar si mediului privat si concurentei de piata ca si intrarilor de tehnologii moderne. Relevant este faptul ca sectorul de servicii a ajuns sa ocupe o pondere mare din totalul economiei regionale, de aproape 50%, avand ca si ramuri semnificative comertul si turismul.
Economia Regiunii este in plina dezvoltare, cu o crestere economica dinamica in ultimii ani in sectoare ca si constructiile, industria de textile, industria de masini si echipamente. Sunt reprezentate aici aproape toate ramurile industriale si un numar tot mai important de firme straine majore, unele dintre ele localizate in parcurile industriale din regiune - Tetarom Cluj, Bors, Jibou, Satu-Mare.
Veritabile motoare ale cresterii economiei regionale intreprinderile mici si mijlocii sunt in jur de 90.000 in 2006, peste 15% din numarul total de intreprinderi inregistrate in Romania. Infrastructura suport pentru afaceri se dezvolta in Regiune in special sub forma parcurilor industriale publice si private-Cluj-Napoca, Jibou, Satu-Mare, Bors.
Motorul exporturilor, insa si principalul importator din Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) il reprezinta judetul Bihor, urmat de judetele Cluj si Satu Mare, in vreme ce judetele Bistrita-Nasaud si Salaj, predominant rurale, participa foarte putin la ansamblul tranzactiilor externe ale regiunii.
Atractii turistice
Regiunea beneficiaza de atractii si resurse turistice deosebite care o incadreaza intre regiunile cu perspective importante de dezvoltare: ape termale si mine de sare (statiunea turistica internationala Baile Felix din Bihor este una dintre cele mai importante din Romania, 1 Mai, Tinca, Tasnad, Marghita, Ocna Sugatag, Dej sau Turda); exista si o serie de proiecte de dezvoltare ale statiunilor turistice montane - Borsa, Baisoara, Stana de Vale, Colibita; cultura populara si patrimoniul cultural si etnografic cu destinatii in topul obiectivelor culturale din Romania (Castelul Banffy de la Bontida), cetati si monumente istorice (Oradea, Bistrita), bisericile fortificate din Transilvania si Manastirile de lemn din Maramures (monumente Unesco) etc.; peste 170 de arii naturale protejate cu o suprafata totala de 28.1845 ha, doua parcuri nationale si doua parcuri naturale, incluse in circuitele turistice.
Date demografice
Distributia demografica este echilibrata intre mediul rural si cel urban, judetul Cluj fiind cel mai urbanizat (cu 66.2% din populatie traind in mediul urban). Fenomenul de imbatranire demografica si depopulare din cauza migratiei externe afecteaza si Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord), ca de altfel intreaga tara.
In ceea ce priveste rata somajului, in context european, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) (Transilvania de Nord) se situeaza in topul celor mai bine plasate 8 regiuni din statele candidate, atat in ceea ce priveste rata somajului in randul femeilor, cat si rata somajului in randul populatiei tinere. Rata saraciei este in descrestere si este mai mica decat in restul regiunilor Romaniei, totusi peste 17% din populatie continua sa fie afectata de marginalizarea socio-economica, salariul mediu net in economie fiind de aproximativ 850 RON.
Mediul universitar
In regiune isi desfasoara activitatea 16 universitati importante ce cuprind 111 Facultati, frecventate de peste 87.042 studenti, acestea functionand ca centre de excelenta in invatamantul superior (Universitatea Babes-Bolyai, Universitatea Tehnica Cluj sunt printre cele mai vechi din tara) si polarizand mare parte din resursele educationale, regiunea dispunand de un valoros capital uman si de cercetare.
Dezvoltare rurala
La nivel de regiune, cum de altfel si la nivelul fiecarui judet din regiune, se remarca faptul ca ponderea principala o detin terenurile agricole (intre 49,4% in Maramures si 71,9% in Satu Mare), urmate de paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera ceea ce demonstreaza potentialul agrar regional. Conditiile naturale variate ale regiunii ofera posibilitatea dezvoltarii unei agriculturi complexe care va constitui a treia ramura ca pondere in PIB. In anul 2004 Regiunea Nord-Vest a realizat o cota importanta (13,4%) din productia agricola a Romaniei judetele cele mai dezvoltate fiind Bihor si Cluj.
In Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) desi exista anumite probleme ale dezvoltarii rurale, exista conditii optime pentru dezvoltarea sectorului de crestere a animalelor, buna parte din suprafata agricola (49,25%) fiind acoperita cu pasuni,de asemenea, existand si intreprinderi mari in sectorul industriei alimentare.
Reteaua de canalizare cuprinde 35 de municipii si orase si este extinsa la 106 localitati in Regiunea de Nord-Vest. Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare este de 2208 km. La sfarsitul anului 2002 intre localitatile care dispuneau de retele de canalizare se regasesc toate orasele din regiune, in numar de 35 si 71 de localitati rurale, din pacate in mediul rural existand inca probleme serioase referitoare la asigurarea calitatii vietii. O problema importanta in ceea ce priveste protectia mediului in Regiunea Nord-Vest o reprezinta gestionarea deseurilor. Sunt incluse aici activitatile de colectare, transport, tratare, valorificare si eliminare a deseurilor.